Şi mâine devine poimâine.

... Știu că am zis că pun şi restul de poze, dar nu m-am simţit în stare... fizic şi psihic.
... Mi-am propus să fac o mulţime de lucruri şi simt cum timpul trece pe lângă mine.
... Tocmai mi-am dat seama că nu am atât de multe pe cât credeam, că sunt mult mai... singură, să zic aşa?
... Încerc să "storc" prea mult de la viaţă, cer ce nu mi se poate oferi şi încep să îmi dau seama că am aşteptări mult prea mari.
... Mă aştept ca oamenii să mă înţeleagă când poate sunt eu prea ambiguă... să mă iubească, deşi probabil nu am nimic de oferit... să îmi caute prezenţa, deşi poate îi plictisesc. Şi tocmai fiindcă sunt aşa mă aştept la lucrurile astea.
... Nu afirm că eu i-aş înţelege mai bine pe ceilalţi, de altfel fiecare crede că are dreptate, diferenţa este că eu admit că m-aş putea înşela. Să fim serioşi, nu mulţi sunt în stare să accepte asta.
... Mă străduiesc să nu fiu nerecunoscătoare vieţii, se putea mult mai rău la fel cum se putea mult mai bine.
... Uite la ce e bun un blog, deja mă simt mai liberă de probleme, numai prin simpla povestire a lor.
... Cred că răspunsul parţial e încă o vacanţă, de data asta una mai lungă.

Clujul e frumoş

Căutam de mult ocazia să mai ies din oraşul ăsta obosit şi am găsit-o săptămâna trecută, când am aflat de o conferinţă nici mai mult nici mai puţin decât la Cluj. Departe, dar cine știe când v-a mai fi una, mi-am zis, aşa că am trimis mai departe vestea către ză boyfriend și duși am fost.

Ar fi multe de zis, începând cu drumul de la dus, care a durat numai 9 ore, faţă de 10 ore jumătate la întoarcere... Obositor, dar a meritat din plin. A fost totuşi mult mai departe decât mi-aş fi închipuit. Nici nu mai fusesem de câţiva ani cu trenul, aproape că uitasem cum e (şi parcă nici nu ţineam aşa tare să îmi reamintesc). Da ştiu, hal de studentă, cum să nu merg cu trenul, luckily I'm not one for stereotypes.

Am avut noroc să nimerim la o pensiune frumoasă, mai ales că a fost printre puţinele care mai erau libere în perioada aceea. Singurul neajuns, că era destul de departe de centru şi, vrând nevrând, i-am cam îmbogăţit pe taximetrişti. De acum ne-am învăţat minte că trebuie să ne ocupăm mai întâi de cazare; chiar dacă nu e în plin sezon, tot sunt şanse să fie ocupat. În orice caz, avea tot ce trebuie, inclusiv TV şi internet wireless, un balcon foarte drăguţ, unde puteai să ieşi să fumezi, nenea de acolo de asemenea amabil, ne-a împrumutat două linguriţe. Was nice. ^_^

Cât despre oraş, mi-a plăcut atât de mult încât nici n-aş mai fi plecat. Ca să rezum:
Puncte forte:
- arhitectura clasică, necombinată cu clădiri stil nou; încă n-au apucat să îl strice, cum au făcut cu Bucureștiul;
- era destul de curat, cel puţin în comparaţie cu Capitala;
- n-am văzut țigani sau cerșetori, deși un taximetrist zicea că sunt și pe la ei destui... așa o fi, dar cel puţin acolo nu mi-au sărit în ochi;
- totul este mult mai ieftin, la aceeaşi calitate. Am rămas uimită când am văzut cocktail-uri la 7 lei, cafea 2.5 lei şi să nu vă închipuiţi că eram în cine știe ce văgăună. Localul se numea HardClub şi, din păcate, nu există decât în Cluj... şi in Portugalia. Păcat că l-am descoperit abia în ultima zi, dar mai bine decât niciodată.
- e la 9 ore distanță față de părinții mei... așa, ca bonus :D

Puncte slabe:
- greu sincer, nu prea are... să zicem pantele, nu prea merge să vii pe 7 cărări la 4 dimineața spre casă pe străzile alea înclinate. Just sayin...
-un singur Mall... asta-i tortură! Joke bineînţeles, fuck the Mall, there's HardClub, m-aş muta acolo numai pentru asta.

Prima tranşă de poze, care apropo, au decât scop informativ, (almost) no Photoshop. Când voi avea ceva mai mult timp, o să încerc să scot şi ceva DeviantART material din ele :D

Ştiu că ultima se vede oribil, e poză făcută cu telefonul, pe modul de noapte, dar ce apare în ea contează, şi anume my dearest HardClub *sigh*

Mai puteți vedea poze aici: 1, 2, 3 și 4. Restul, mâine.

Halouin fericit!

Cel mai bun citat legat de Halloween ever ;)

Halloween sound bite Lindsay Lohan sound bites

Hope In Desolation

Am deschis Photoshop-ul, hotărâtă să fac ceva, orice, chiar și numai să micșorez o poză. "Pofta vine mâncând" mi-am zis. N-aveam nici cea mai mică idee ce-aș vrea să iasă și nu că asta ar fi o noutate pentru mine, dar e destul de complicat să nu ști de unde să începi. Încet-încet am găsit câteva imagini și am început să le pun cap la cap. N-a ieșit chiar cum speram, dar pentru cât de 'rusty' mă simt, sunt "oareșicum" mulțumită de rezultat. Postată și pe deviantART, aici.

Two and a Half Men & Cougar Town - reviews

User Rating: 8.7/10 (IMDb)

Genre: Comedy

Pe locul doi am clasat Two and a Half Men, care parcă m-a dezamăgit puțin. Umorul e la fel de bun, nu aici e problema, ci la storyline. Nu prea mă omor după întorsătura pe care a luat-o povestea, parcă era mai tare când Charlie se plimba din relație în relație; prietena lui stabilă, pe care o are încă din sezonul trecut, mi se pare cam anostă. Şi mi-e dor de Kandi, cea de-a doua soție a lui Alan, un fel de Kelly Bundy, dar chiar mai „dumb” dacă se putea așa ceva. Cel puțin rămâne Berta, probabil personajul meu favorit, menajera cu cele mai ironice și acide replici, sau Jake, jumătatea din „two and a half men”. Având în vedere că au trecut deja șase sezoane, voi încerca să scurtez cât mai mult și, daca mă gândesc bine, nici nu-i prea greu, fiindcă plotul nu e unul complicat. Totul începe când Judith (întruchiparea soției dominatoare, nevrotice și mereu nemulțumite) și Alan (soțul anxios, ghinionist, neîncrezător în sine și zgârcit) divorțează, iar acesta din urmă se mută temporar, sau așa credea el, la fratele său, Charlie (burlac convins, compozitor de cântece pentru reclame, cu un oarecare succes, bogat și cu lipici la femei care au pe jumătate vârsta lui). Numai că situația temporară se prelungește ani buni, timp în care cei doi (trei, atunci când Jake, fiul lui Alan, rămâne în weekend-uri și vacanțe cu ei) trec prin diverse situații comice.
Nu țin minte să mai fi râs chiar la fiecare replică de la Married With Children încoace (asta fiindcă South Park se încadrează în altă categorie). Se pare că actorii au mai semnat pentru încă patru sezoane, ceea ce este o veste foarte bună și sper că și adevărată.

User Rating: awaiting 5 votes / Up 2,088% in popularity this week.(IMDb)

Genre: Comedy

Despre Cougar Town nu sunt foarte multe de zis, fiindcă abia au apărut două episoade din primul sezon. Am reuşit să îmi formez totuşi o impresie. Prima nu a fost excelentă, mi se părea că îi lipseşte ceva şi încă n-am reuşit să descopăr ce. Totuşi i-am dat o şansă şi celui de-al doilea episod, şi bine am făcut, fiindcă mi-a schimbat total părerea; a avut umor, povestea a devenit mai interesantă, personajele s-au mai diversificat şi lista poate continua. Ei bine, este vorba despre Jules, o femeie care la 22 de ani s-a văzut nevoită să se mărite, rămânând însărcinată şi ratând astfel distracţiile specifice vârstei. Acum, la 40 de ani, proaspăt divorţată, doreşte să trăiască viaţa plină de aventuri pe care a ratat-o acum douăzeci de ani. În calea acestui scop stă însă fostul soţ, prietena sa, Ellie, fiul, Travis şi vecinul ei, Gray, care consideră că Jules este prea "bătrână" pentru toate astea. Pe lângă povestea în sine, actorii sunt destul de bine aleși, în special Courteney Cox (Monica din Friends), care deține rolul principal, şi Busy Philipps, interpreta colegei sale mai tinere. Există totuşi riscul ca povestea să se plafoneze şi dacă nu găsesc ceva cu care să surprindă, mă tem că nu va rezista mai mult de 1-2 sezoane. Sincer, sper să reziste. Nu este chiar cel mai bun serial pe care l-am văzut vreodată (nici măcar în ultimii ani), dar are potenţial, ar fi bine să se profite de el.

Californication review

User Rating: 8.7/10 (IMDb)
Genre: Comedy, Drama

După ce am văzut câte 2 episoade din fiecare, îmi menţin topul. Californication a meritat cel mai mult aşteptarea, a rămas la fel de plin de umor şi sex, învelite în acelaşi ambalaj atrăgător. Californication redă povestea lui Hank Moody, un scriitor de succes (cel puţin la început), cu ceva probleme de familie: relaţia cu "nevasta" (între ghilimele, fiindcă nici nu sunt căsătoriți) are multe suişuri şi coborâşuri; când „divortează”, când se împacă, iar fiica adolescentă îi cam creează probleme. În momentele în care este „divorțat” sare din pat în pat, de obicei cu prima tipă care îi iese în cale, ajungând astfel să se culce chiar cu fiica de 16 ani a logodnicului lui Karen, devenită între timp fosta. Acum să nu ne gândim „biata fată, închideți pedofilul!”, fiindcă nici ea nu e tocmai îngerașul care pare a fi. De fapt, Mia pe numele ei, găseşte foile unei viitoare cărţi scrise de Hank, în care acesta descria scurta relaţie cu ea şi care de asemenea purtau un titlu foarte sugestiv, „Fucking and Punching” şi, făcând mici modificări, şi le însuşeste şi le trece ca fiind scrise de ea. Mai mult de atât, se prezintă cu viitoarea carte chiar la agentul lui Hank, care i-o publică. Având în vedere că nu putea face dovadă cum că el este autorul de drept, Hank ajunge să se împace cu înşelătoria, mai ales că relaţia cu Karen începe din nou să meargă, iar fiica nu mai este atât de străină de el. Asta ne aduce la sezonul trei, în care Karen este nevoită să plece la New York, iar Hank poate iar să îşi facă de cap cu toate femeile din oraş. La fel de simpatică este şi povestea agentului sau, Charlie, care decide să îşi lase nevasta pentru o actriţă de filme porno, care aspiră la o carieră mai mare.
Asta este doar pe scurt, în orice caz, povestea este bună, nu ştiu dacă şi originală, dar cu siguranţă este redată într-o maineră originală. Nimic nu este prea subtil aici, totul este destul de „in your face”, dar sarcasmul e încă la locul lui, iar ironia a rămas la fel de fină ca în primele două sezoane. Aşadar, la cât mai multe înainte!

Mâine, review la Two and a Half Men și Cougar Town, țineți aproape! ;)

A reînceput cursa

Toamna se numără serialele, încă un motiv pentru care îmi place anotimpul ăsta. Yep, a reînceput cursa "caută episodul X în fiecare luni/marți/etc" but what can I say, it's my guilty pleasure. Așadar, toamna asta recomand:
1. Californication (sezonul 3)
2. Two And A Half Men (sezonul 7)
3. Cougar Town (sezonul 1)
4. Accidentally on Purpose (sezonul 1)
* deși în legătură cu ultimele două rămâne de văzut, abia a apărut câte un episod din fiecare, însă par promițătoare.
5. The X Factor (sezonul 6), ediția U.K.

E o zi tristă...

... dar şi fericită în acelaşi timp, fiindcă am din nou internet. Însă vestea peste care am dat, nu îmi dă voie să mă bucur pe deplin. Ei bine, pentru cine nu a aflat încă, Alina Plugaru se lasă de filme porno. Ştiu, e o mare pierdere, dar trebuie să ne adunăm, să fim tari şi să vedem ce are ea de spus şi mai ales de ce (De ce, de ceeeeee??).
Okay, schimbând registrul, de ce este mai puţin important, ce m-a amuzat de fapt este maniera în care "starleta" a pus problema: Eu am vrut, prin ceea ce am facut, sa schimb mentalitatile (ahahahaaaa) referitoare la actritele XXX, sa demonstrez ca starurile porno nu sunt curve. Ei bine, draga mea, ai reuşit... Nu că e tare? Tare... adevărat, vreau să spun. Şi asta nu e tot: (...) au aparut tot felul de tinerele care accepta sa faca orice pentru sume de bani infime. Are dreptate, plus că ea nu mai e tinerică, are 21 de ani, e timpul să facă loc noilor speranţe.
Nu m-am putut abține de la această umilă remarcă, deşi s-ar fi încadrat mai degrabă în categoria "No comment". Mi s-a părut totuşi caracterizant pentru ţara în care trăim şi dacă nu-i poţi învinge, fă haz de necaz. :D

Sursa

Take that, carrot lovers :)

Credeaţi că fumatul conduce la boli, că stresul dăunează, că ciocolata şi îngeţata îngraşă? Ei bine da, aşa este, dar în mod surprinzător aduc şi beneficii organismului. Pe lista lucrurilor "nu-atât-de-dăunătoare-pe-cât-s-ar-crede-dacă-le-consumi-cu-bun-simţ" se mai regăsesc: canabisul, cafeina, vinul roşu, ciocolata, berea şi pornografia. Aici aflaţi şi de ce: listverse.com. Eu mă duc să mai îmi fac o cafea.

Din seria "Am făcut-o şi pe asta"

Nah că mi-am făcut cont şi pe DeviantART. Mi-am zis de multe ori că nu-mi trebuie (nu că acum mi-ar trebui), că sunt tot felul de neaveniți care pun poze fără niciun sens, de ce să le îngroş şi eu rândurile? Totuși, iată-mă mândra posesoare a unei noi pagini de internet: http://bleedgraphics.deviantart.com. Nu ştergeţi însă blogul acesta de pe listă; momentan tot aici stă „baza”, dar am zis să văd de ce e DevianART atât de lăudat printre „artişti”. Şi... ehm... e un site bun, păcat că numai artă nu găseşti acolo, decât dacă stai să cauţi foarte bine sau dacă te duci la sigur, către pagina cuiva.
Lumea e destul de activă din câte am observat; la nici 30 de secunde după ce încărcam o poză, mă trezeam cu un nou mesaj, spunând că cineva a adăugat-o la favorite sau la colecţia sa. Bine, după asta nici nu s-a mai întâmplat aproape nimic, cam toată acţiunea e la mai mult sau mai puţin de un minut după ce ai încărcat poza pe site, din cauza opţiunii de a vedea pe pagina principală ultimele poze adăugate. Şi dacă n-ai prins momentul de a fi remarcat în alea câteva secunde în care eşti pe pagina principală şi să fi pus la „Watch” sau cel puţin la Favorite/Colecţii, apăi rămâi cam anonim. Cam atât am apucat eu să observ în două zile, de când sunt *proud* member.
E drept că am postat și lucrări vechi de doi ani, din moment ce n-am mai fost în stare să fac vreun graphic de mai bine de o lună. Tocmai, m-am gândit că asta o să mă mai motiveze puțin și chiar m-am apucat de ceva nou. Așadar, so far so good. ^_^