luni, 28 iunie 2010

Rammstein în Bucureşti, 27 iunie 2010


Tocmai am venit de câteva ore de la încheierea festivalului Sonisphere, urechile încă îmi ţiuie şi abia îmi simt picioarele, însă a meritat!... Ne-am dus în primul rând pentru Rammstein şi, dacă tot s-a întâmplat să vină şi ei, pentru Alice in Chains. Cât despre ultimii, noul solist a fost mult mai bun decât ne aşteptam; vorba lui Tibi, dacă nu l-ai fi văzut, aproape că puteai crede că îl asculţi pe vechiul solist. De fapt, show-ul ambelor trupe a fost cu mult peste aşteptări. De ce zic că a fost peste aşteptări, nu fiindcă m-aş fi îndoit de prestaţia celor de la Rammstein, ci fiindcă îmi cunosc ţara, cunosc momentele în care ţie, ca spectator român, îţi vine să te faci mic de ruşine că a picat sonorizarea. Din fericire, n-a fost cazul; sonorizarea a funcţionat perfect, auzeam fiecare cuvânt şi distingeam instrumentaţia. În primă fază mă gândeam că parcă ar fi mers volumul ceva mai tare, dar când am ajuns acasă şi a început ţiuitul, mi-am zis bine că n-a fost totuşi sunetul mai tare, şi aşa începe să se formeze o durere surdă de cap.

Cât despre concert în sine, a fost acelaşi pe care l-au susţinut şi în alte ţări pentru promovarea celui mai nou album, Liebe ist für alle da, astfel au cântat atât melodii mai vechi cât şi mai noi timp de circa o oră şi  jumătate. Am putut asculta de la Ich Will până la Pussy, iar efectele pirotehnice au fost de calitate nemţească, a se citi "ireproşabile". N-au ţinut cont că sunt în România şi "hai că merge şi-aşa", au făcut acelaşi spectacol cu aceeaşi pasiune cu care l-ar fi făcut la ei în ţară. 

Apoi, am prins locuri bune pentru tipul de bilet pe care îl aveam, cu toate că nu suficient de bune pentru un astfel de show, fiindcă Rammstein trebuie auziţi şi văzuţi în egală măsură. M-a ridicat Tibi de câteva ori şi atunci am văzut cel mai bine; cred că mi-am luat şi câteva înjurături de la cei din spate cu ocazia asta, dar fuck cares, a meritat! Nu cred că există exemplu mai bun de trupă pentru care merită preţul unui bilet cât mai aproape de scenă; mi-am zis că dacă mai vin, şi sper că o vor face, o să fac tot posibilul să ne alegem cu cele mai bune locuri. 

Publicul a fost neaşteptat de la locul lui, cu mici excepţii desigur. Mă aşteptam să fie mai mulţi puştănei cu "Aaaargh I am so metal!!" dar majoritatea şi-au văzut de spectacol şi n-a avut loc niciun incident major. În schimb era amuzant să vezi cazurile care se credeau probabil la o "goth convention" şi se gândeau ce tari sunt, dar mă îndoiesc că se întorceau capetele după ele de admiraţie. De asemenea, lumea bea şi suc pe acolo! Wooow! Mă gândeam că o să mă simt din nou nelalocul meu fără nelipsitul alcool, care te face să fi atââât de cool când nu poţi fi în alt mod. N-am înțeles niciodată care-i treaba cu băutura peste măsură şi sper nici să nu înţeleg vreodată. Tibi a fost mai mult decât supportive şi nu şi-a luat nici măcar o bere, deşi i-am spus să nu se restrângă din cauza mea, vedeţi de ce atâtea postări cu "my boyfriend is awesome"?

Vremea a fost perfectă, mai bine de atât nu se putea; nici prea cald, nici prea frig, iar ploaia a început abia la vreo 30 de minute după ce se terminase concertul. What else?... Pozele n-au ieşit cine ştie ce, din cauză că n-am nici eu cine ştie ce aparat şi nici condiţiile de iluminare nu ne ajutau, în schimb avem în jur de 15 filmuleţe, here are some of them, enjoy ;)